Timpul 

Riu fara izvor si revarsare  , 

Aduci , tu , ape calde-reci 

Si nimic nu va gasi scapare , 

Si nici o data n-ai sa seci .

Catrenul “Timpul” contine patru viersuri . Ele avind rima incricisata si piciorul de viers de 9 - 11  silabe .  Poezia reda gindul de scurgere ireversibila a timpului si situatia omului cu privire la acest fapt  . 

    Primul viers denota ideea ca timpul e vesnic , El a fost si va fi   , neavind inceput si sfirsit .Doar pentru om exista inceputul care e nastrea si sfirsitul – moartea . Nimeni nu stie de unde a provenit timpul si mai ale nimeni nu stie se va sfirsi oare el  . 

   Fiind ireversibil timpul ne aduce si bine si rau , nu lasa pe nimeni la o parte  .  Despre ce si ne vorbeste viersul al doilea al operei . Pentru timp noi toti suntem egali fiind somer , elev sau profesor ,  zile posomorite si neplacute , cind emotiile negative se revarsa peste margina , exista la toti si cauzele sunt diferite . 

    Moartea   prietena  timpului  vine cu el impreuna . Caci pentru om anume timpul apropie sfirsitul , si timpul decide cit si cui ii revine sa treiasca  . Anume ideea de vestiitor al mortii ca este timpul e si descrisa in viersul trei al catrenului .

   Spre sfirsit in ultimulo vers revine ideea de nesecare a timpului care se mai intilneste si in viersul intii .Acest fapt va exista indiferend de parerile si doleantile omului  . 

    Vestiitor al mortii – apsolutul vietii – paradoxul trairii (Timpul ) 

                                                                         Gangaliuc Cristian 

                                                                                    Clasa X “B”